EXCLUSIV: Registrul de rezervări la restaurant a fost anulat în instanță. Ministerul Sănătății, al Economiei și ANSVSA, chemate în judecată de o persoană fizică din rațiuni academice

Curtea de Apel Brașov a decis anularea prevederilor care instituie obligativitatea existenței unui registru de rezervări în restaurante și alte unități de alimentație publică, motivând că acestea restrâng dreptul fundamental privind protecția datelor cu caracter personal și la viață privată. Ordinul, semnat de miniștrii Sănătății, al Economiei și de președintele ANSVSA, pentru a avea date necesare unei eventuale anchete epidemiologice, a fost atacat în înstanță de o persoană fizică, din rațiuni academice, după cum a explicat pentru Gandul.ro, sub protecția anonimatului. Hotărârea, abia motivată, poate fi atacată de autoritățile semnatare înainte de a fi definitivă.

La sfârșitul lunii mai 2020, cu câteva zile înainte ca românii să poată ieși din nou la terase, ministrul Sănătății, al Economiei și vicepreședintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în numele președintelui instituției, semnau un document comun – Ordinul nr. 966/1.809/105/2020 –  care stabilea ce măsuri trebuie să respecte consumatorii și să implementeze patronii unităților de alimentație publică pentru prevenirea răspândirii COVID-19 începând din 1 iunie 2020, momentul mult așteptat al relaxării restricțiilor.

Ordinul în cauză impunea „existența unui registru de evidență a rezervărilor clienților, astfel încât, în cazul apariției unui caz de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în rândul clienților unității de alimentație, să existe date concrete pe baza cărora să poată fi efectuată ancheta epidemiologică”, dar nu făcea nicio referire la obligația protecției datelor cu caracter personal.

ANSPDCP: Măsura restrângerii poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică

Două zile mai târziu, la solicitarea Gândul, Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal transmitea că prevederea afectează într-adevăr dreptul la viață privată și la protecție a datelor personale și, mai mult, că a solicitat semnatarilor eliminarea acesteia.

Reținerea și păstrarea datelor constituie în mod evident o limitare adreptului la protecția datelor cu caracter personal, respectiv a drepturilor fundamentale protejate constituțional referitoare la viață intimă, familială și privată, la secretul corespondenței, precum și libertatea de exprimare . O astfel de limitare poate opera însă în conformitate cu dispozițiile art.53 din Constituție, care prevăd posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, pentru desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori aleunui sinistru deosebit de grav. Măsura restrângerii poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică, trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății – răspunsul transmis de responsabilii ANSPDCP la începutul lunii iunie.

Trei luni mai târziu, prevederea nu a fost eliminată, ci completată cu prevederi referitoare la GDPR în ordinul comun ulterior – Ordinul nr. 1493/2788/149/2020, prin care s-a abrogat ordinul anterior, în vigoare de la 1 septembrie 2020 – cu obligația ca registrul să fie întocmit „cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (colectare date de contact pentru minimum o persoană pentru fiecare masă)”.

Mențiunile au fost incluse, ordinul a fost emis în baza unei legi, așa cum prevede Constituția, respectiv Legea nr. 55/2020, totuși, așa cum precizează și ANSPDCP, legea nu conține în continuare prevederi ce vizează prelucrarea datelor cu caracter personal, iar un ordin trebuie să respecte cadrul legal la care face referire.

Motivul acțiunii în instanță: restabilirea ordinii de drept

Ordinul în vigoare a fost atacat în instanță, de o persoană privată, în octombrie, după ce demersul prin care a solicitat Ministerului Sănătății anularea acestuia s-a lovit de un refuz.

Reclamantul a explicat, pentru Gândul, sub protecția anonimatului, că a pornit această acțiune referitoare la anularea prevederilor ce vizează datele cu caracter personal din rațiuni academice și ne-a pus la dispoziție motivarea instanței la hotărârea pronunată la sfârșitul lunii februarie, comunicată luni, 29 martie.

Argumentând inclusiv prin răspunsul transmis pentru Gândul de către ASPDCP, reclamantul susține că îi este încălcat dreptul la viață privată, având în vedere că restrângerea exercițiului unor drepturi nu s-a realizat prin lege, conform Constituției. În plus, el consideră că i-a fost încălcat și interesul legitim propriu, care este definit drept „posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat”.

Pentru soluţionarea prezentei cereri, este de reţinut şi analiza cuprinsă în Răspunsul nr. 0011708 din 3 iunie 2020 a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), anexată cererii de chemare în judecată, care, deşi priveşte predecesorul Ordinului nr. 1.493/2020, respectiv Ordinul ministrului sănătăţii nr. 966 din 29 mai 2020, îşi menţine pertinenţa, conchide reclamantul, menţionând că numai prin admiterea prezentei acţiuni se poate restabili ordinea de drept încălcată prin emiterea Ordinului nr. 1.493/2020, Ministerul Sănătăţii şi Guvernul având posibilitatea de a se adresa legiuitorului primar pentru completarea Legii nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 cu prevederile corespunzătoare privind registrul de evidenţă a rezervărilor clienţilor, în deplin acord cu dispoziţiile art. 53 alin, (1) din Constituţia României privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, precum şi cu principiul ierarhiei actelor normative reglementat în cadrul Legii nr. 24/2000 – motivarea instanței.

Argumentele Ministerului Sănătății

În întâmpinarea transmisă, pârâtul, Ministerul Sănătății, a susținut că ordinul a fost emis cu respectarea legii și solicitat respingerea cererii de chemare în judecată. Reprezentanții MS au susținut că nu se poate reţine încălcarea dreptului la viață privată şi la protecţia datelor cu caracter personal, având în vedere faptul că efectuarea unei rezervări implică oricum necesitatea furnizării unor elemente de identificare ale persoanei care face rezervarea, în vederea identificării acesteia de către agentul economic, practică asumată de clienţi. După cum nu este încălcat nici dreptul reclamantului a-i fi prelucrate datele în condiţii de legalitate, întrucât prelucrarea datelor acestuia se face în scopul Legii nr. 55/2020 şi cu respectarea legislaţiei privind prelucrarea datelor cu caracter personal, conform docmentului citat.

Mai mult, spune Ministerul Sănătății, în speţă, prelucrarea datelor de către agenţii economici îndeplineşte cel puţin două dintre condiţiile menţionate explicit la art. 6 din Regulamentul (UE) 2016/679 din 27 aprilie 2016, respectiv litera (d) „prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice”, cât şi litera (e) „prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este învestit operatorul”. Aceasta, pentru că, au susținut reprezentanții Ministerului Sănătății, în contextual epidemiologie existent la nivelul României şi al menţinerii stării de alertă cauzată de răspândirea virusului SARS CoV 2 la nivel comunitar, este de necontestat necesitatea efectuării anchetelor epidemiologice în vederea luării măsurilor necesare, respectiv tratarea, izolarea şi carantinarea persoanelor, în funcţie de caz”.

Ministerul Economiei: Reclamantul nu a făcut dovada că este persoană vătămată

La solicitarea instanței de contencios administrativ, în cauză au fost chemați, cu acordul reclamantului, și ceilalți semnatari ai ordinului, respectiv Ministerul Economiei și ANSVSA, care de asemenea au susținut că documentul a respectat prevederile legale, inclusiv cele referitoare la datele personale, cu scopul de a proteja sănătatea publică.

În plus, Ministerul Economiei a solicitat admiterea excepţiei lipsei de interes a reclamantului, pe motiv că nu a făcut dovada de este persoană vătămată. „Cu excepţia situaţiilor expres reglementate, nu-i este îngăduit unei persoane să apere interesul alteia sau interesul colectiv, iar dacă face dovada interesului său legitim şi personal, trebuie să facă şi dovada că s-ar expune unui prejudiciu dacă nu ar recurge la acţiune în momentul respectiv. Un interes eventual nu poate fi luat în considerare”. Astfel, pe fondul cauzei, Ministerul Economici a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând argumentând că „acţiunea formulată este motivată generic, nu se aduc argumente concrete de vătămare în sprijinul criticilor de nelegalitate, prezentându-se doar opinii personale ale reclamantului, care susţine că prin art. 4 alin. (1) lit. 1) îi este încălcat dreptul de a-i fi prelucrate datele în condiţii de legalitate”.

Hotărâre: Restrângerea exercițiului dreptului să fie realizată numai prin lege

Cu toate acestea, completul Curții de Apel Brașov a decis că ordinul este nelegal. „Ordinul nr. 1493/2020 care aprobă normele de aplicare ale art. 8 Lg. 155/2020, prin faptul că reglementează o obligație în sarcina agenților economici de a prelucra datele cu caracter personal, restrângând astfel, în mod direct, exercițiul dreptului fundamental la protecția datelor cu caracter personal, dar și dreptul la viață privată, reglementat de Constituție, este nelegal, această restrângere neputând fi reglementată decât prin lege, ca act formal a Parlamentului”, se arată în motivarea instanței la hotărârea pronunțată la sfârșitul lunii februarie și comunicată luni.

„Scopul și proporționalitatea măsurii, respectiv posibilitatea efectuării anchetei epidemiologice în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, aspecte de fond asupra cărora pârâții au insistat în apărările formulate în fața instanței, nu se mai impune a fi analizate, deoarece privesc condiții subsidiare primei condiții analizate, respectiv ca restrângerea exercițiului dreptului să fie realizată numai prin lege”, susține instanța de fond.

În ceea ce privește interesul reclamantului în promovarea actiunii, instanța a respins excepția invocată de Ministerul Economiei, subliniind că acesta este o persoană fizică, având, aşadar, dreptul şi interesul la protejarea datelor cu caracter personal, că urmărește în primul rând, realizarea şi protejarea drepturilor sale, şi nu protejarea unui interes legitim public, cum în mod eronat a susţinut Ministerul Economiei.

Persoana vătămată este orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri. În sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate și grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate. Interesul legitim privat este definit ca fiind posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat. Așadar, interesul în promovarea acțiunii trebuie raportat nu numai la drepturile subiective actuale, care se află în patrimoniul reclamantului, ci și la prefigurarea realizării unui drept viitor, previzibil sau a unui interes legitim – motivarea instanței.

Prin urmare, Completul Curții de Apel Brașov a dispus anulare celor două prevederi din Ordinul nr. 1493/2788/149/2020 referitoare la registrul de rezervări, respectiv art. 4, alin. 1. lit. l) și art. 5, lit. n). Hotărârea completului Curții de Apel Brașov nu este definitivă și poate fi atacată în termen de 15 zile de la data comunicării.

Art. 4. — (1) Operatorii economici din sectorul alimentației publice, înainte de reluarea activităților de preparare, servire și consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice și nealcoolice, au următoarele obligații:

• l) existența unui registru de evidență a rezervărilor clienților, întocmit cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, astfel încât, în cazul apariției unui caz de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în rândul clienților unității de alimentație, să existe date concrete pe baza cărora să poată fi efectuată ancheta epidemiologică. Pentru unitățile de alimentație publică din cadrul structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate, nu este necesar registrul de evidență a rezervărilor clienților (pentru restaurant, bar de zi, salon mic dejun), având în vedere că triajul observațional al clienților și datele acestora sunt înregistrate la recepția hotelului. Se va menționa doar numărul spațiului de cazare al clientului pentru serviciul de alimentație publică solicitat;

Art. 5. — Operatorii economici din sectorul alimentației publice au următoarele obligații privind protecția clienților în spațiile în care aceștia au acces:

• n) ocuparea locurilor se va face cu rezervare anterioară sau cu înscriere la sosire în registrul întocmit cu respectarea prevederilor Regulamentului UE 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (colectare date de contact pentru minimum o persoană pentru fiecare masă), astfel încât să se evite aglomerările la intrarea în unitate și să se faciliteze ancheta epidemiologică în cazul apariției unui caz de îmbolnăvire printre clienții localului; excepție fac clienții unităților de alimentație publică ce deservesc unități de cazare, unde rezervarea se poate face pe baza numărului camerei unde sunt cazați;